Refacerea ecosistemului acvatic – Ana Corpade

Aceasta este o oportunitate care a apărut ca rezultat al asumării obiectivelor propuse în cadrul Strategiei Europene pentru biodiversitate. Calitatea vieții oamenilor depinde în mod evident de capitalul natural, care le oferă anumite resurse, cum ar fi solul, apa, clima, plante și animale etc. Cu toate aceste, ecosistemele habitatele și speciile, furnizorii deci ai acestor resurse importante pentru om, sunt în permanență supuse degradării, ca urmare a beneficiarilor acestor resurse, componenta umană. Evaluarea schimbărilor induse de om în cadrul ecosistemelor este deci o nevoie tot mai stringentă pentru a înțelege unde s-au produs schimbările, la ce scară și unde trebuie și poate fi intervenit. Uniunea Europeană a înțeles această nevoie și a creat cadrul strategic pentru aceasta prin intermediul Celui de-al 7-lea Program de Acțiune pentru Mediu. În esență, UE și-a asumat implementarea strategiilor existente în domeniul protecției capitalul natural, îmbunătățirea și apoi aplicarea legislației în acest sens. Elementul cheie în vederea atingerii acestor obiective este Strategia Europeană pentru Biodiversitate (2011), care preia țintele AICHI stabilite la nivel global în cadrul Convenției pentru Diversitatea Biologică (1992). Alte directive importante care vizează în parte obiective de protecție a capitalului natural sunt Directiva Habitate, Directiva Păsări, Directiva Cadru Apă, Directiva cadru pentru Mediul Marin, Directiva pentru Calitatea Aerului.

Strategia pentru Biodiversitate are 6 ținte și 20 de acțiuni. Ținta numărul 2 vizează menținerea și refacerea ecosistemelor și a serviciilor pe care acestea le oferă. În vederea atingerii acestui obiectiv, statele membre trebuie să carteze și să evalueze starea ecosistemelor, pe clase de ecosisteme. Scopul final este acela de a crea politici și instrumente care să contribuie la protecția și refacerea ecosistemelor în acord cu țintele stabilite în strategia europeană pentru biodiversitate și anume ca până în anul 2020, să se refacă starea a 15% din ecosistemele degradate la nivel european. În cadrul raportul Comisiei Europene Mapping and Assessment of Ecosystems and their Services (2016), ecosistemele lacustre sunt incluse spre analiză în categoria ecosistemelor de apă dulce, din care fac parte rîurile și lacurile.

În perioada martie 2016 – decembrie 2017, Ministerul Mediului a derulat în parteneriat cu Institutul de Cercetări Economice al Academiei Române proiectul ”Dezvoltarea capacității administrative a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor de a implementa politica în domeniul biodiversității”. Printre rezultatele proiectului s-au numărat:

  • Elaborarea unui studiu care va defini, clasifica, inventaria și va permite prioritizarea investițiilor de refacere a ecosistemelor degradate;
  • Elaborarea unei baze de date GIS a ecosistemelor degradate, procedură de monitorizare a acesteia, actualizarea și gestionarea bazei de date până la sfârșitul proiectului realizate.

Pe baza rezultatelor din proiectul menționat mai sus, s-a publicat spre consultare ghidul solicitantului pentru un apel de proiecte în cadrul POIM, AXA 4, OS 4.1. “Cresterea gradului de protectie si conservare a biodiversitatii prin masuri de management adecvate si refacerea ecosistemelor degradate”. Ecosistemele lacustre din zona lacurilor Gheorgheni vor fi eligibile în cadrul acestui call de proiecte, fiind evaluate ca ecosisteme lacustre degradate.

Activitatile finantabile pentru ecosistemele lacustre sunt:

  • Activități destinate menţinerii şi îmbunătăţirii calităţii biologice a ecosistemelor acvatice, din punct de vedere al vegetației și acvafaunei afectate;
  • Activități de refacere a ecosistemelor ripariene afectate de fonemene de eroziune sau alți factori de degradare, inclusiv a peisajului acvatic.

Valoarea maximă a proiectelor este de 5 milioane de EURO și rata de cofinanțare este 0%, fiind deci finanțate integral din fonduri nerambursabile.

Solicitanții eligibili sunt administratorii/proprietarii corpurilor de apa în proprietate publica, adică Administrația națională Apele Române, care poate aplica în parteneriat cu RADP / primăria sau orice altă instituție/entitate interesată.