Plante. Parcul Est – plante și habitate – studiu preliminar

Ca studenți implicați (cu ajutorul experților) în proiect, ne-am propus să realizăm lista speciilor care se regăsesc în Parcul Est, respectiv o primă hartă a habitatelor. În aprilie 2018 am consemnat (Szabó Anna, Sándor Dorottya, Miholcsa Zsombor) 150 de specii de plante (această listă nu este nici pe departe completă) și câteva habitate reprezentative.

Despre trecutul florei din parc ne-am putut informa dintr-un articol redactat în anii ’40; potrivit acestuia, terenul a fost acoperit de o pajiște halofilă (având umiditate ridicată și concentrație de sare moderată), din care până în actualitate s-a conservat doar o mică parte. Lacurile orașului au fost înconjurate de plante halofile și halotolerante, cu asociații dominate de iarba de sărătură (Puccinellia distans). O dată de deosebit interes botanic a fost prezența mărului porcului de mlaștină (Peucedanum palustre), sesizată de Vince Borbás, respectiv a speciei de rogoz Cladium mariscus, observată de Landoz. Nu departe de Parcul Est, în Băile Someșeni, s-a înregistrat șerparița (Glaux maritima), considerată una dintre cele mai deosebite specii de plante din Transilvania. (Nyárády 1941) Din păcate în actualitate nu avem date despre aceste plante, este cel mai probabil că ele au dispărut din zonă din cauza reducerii, respectiv transformării habitatelor. Pe teritoriul Parcului Est nu am găsit nici o specie de plantă foarte rară sau protejată, însă diversitatea florei este excepțional de mare în contextul urban, ceea ce reiese și din prezența populațiilor bogate de păsări, fluturi, libelule, mamifere mari și lilieci.

Imaginea actuală a parcului este definită de arii variate și complexe de plantații de arbori, pajiști transformându-se în tufăriș, respectiv zone umede, cu vegetație de tranziție între ele, urmărind succesiunea pajiște – arbuști – arbori. Un habitat cu adevărat spectacular este stufărișul seminatural cu Phragmites australis, aflat în partea de nord-vest a parcului, și înconjurată de o suprafață de apă plină de lintiță (Lemna minor). Trestiișul oferă un habitat sigur, hrană și spațiu pentru reproducere nu numai pentru păsări, ci și pentru reptile, amfibii și pești. Un trestiiș de dimensiuni asemănătoare semnifică o fază avansată a succesiunii; în deceniile următoare se prevede că vor apărea aici și plantele lemnoase. Trestiișurile funcționează ca sisteme naturale pentru purificarea apei: consumă excesul de nitrogen acumulat în apă, iar microorganismele care trăiesc în rădăciniș și în frunzișul uscat contribuie la degradarea substanțelor nutritive adunate, împiedicând astfel degradarea calității apei.

Demnă de menționat este diversitatea vegetației de baltă. Un exemplu reprezentativ al acestui tip de habitat este flora din jurul celor două lacuri de pescuit. Aici ariile cu trestie sunt îmbogățite de papură (Thypha latifolia), respectiv se observă o mulțime de plante dicotiledonate, caracteristice pentru zone cu lacuri. Aspectul trestiișului este de asemenea definit de florile violete ale răchitanului (Lythrum salicaria), sau de două feluri de gălbioară: cea cu tulpină mai înaltă și cu o splendoare de flori galbene (Lysimachia vulgaris), și cea care crește cu lujerii lipiți de sol, cu flori mărunte, tot galbene (Lysimachia nummularia). Nu lipsesc nici plantele labiate din zone umede (Lamiaceae): întâlnim piciorul lupului (Lycopus europaeus) cu flori albe și frunze serate, sau izma calului (Mentha longifolia), cu frunze catifelate de un verde-cenușiu și aromă plăcută, ușor amăruie. Nu sunt plante rare, dar prezența lor indică un habitat de mal de calitate bună.

Pârâul Becaș este înconjurat de o vegetație lemnoasă. Există mulți arbuști care creează un habitat cu umbră și aer umed. Păsările consumă cu predilecție fructele de cireș sălbatic (Prunus avium), mălin (Prunus padus), soc (Sambucus nigra), călin (Viburnum opulus) sau sânger (Cornus sanguinea). Genul rogozurilor este de asemenea amplu reprezentată: întâlnim movilițe splendide cu mohor (Carex riparia), însoțite ici-colo de alte specii de rogoz, de exemplu Carex acutiformis sau Carex spicata.

Pe lângă tufărișuri de mari dimensiuni se regăsesc și niște arii mai restrânse cu plantații de arbori. Speciile native nu se întâlnesc decât sporadic, preponderent au fost plantați arbori ornamentali sau pomi: salcâm (Robinia pseudoacacia), nuc (Juglans regia), plop negru (Populus nigra). Șirul plantelor adventive nu se termină cu cele lemnoase; se întâlnește des cătina albă (Hippophaë rhamnoides), străină regiunii, sau salcia mirositoare (Eleagnus angustifolia) care este o specie invazivă. Prezența plantelor invazive cu tulpina ierboasă se explică prin faptul că în anumite părți ale parcului au avut loc alterații repetate ale habitatelor, ceea ce favorizează creșterea lor. Cele mai reprezentate specii de acest fel sunt sânziana de grădină (Solidago canadensis), topinamburul (Helianthus tuberosus), vița de canada (Parthenocissus quinquefolia, P. inserta) care se urcă în coroana copacilor, sau bostănașul spinos (Echinocistis lobata). Ar fi justificată o intervenție pentru a opri răspândirea extrem de rapidă a acestor plante.

Ariile mai ample de pajiște sunt de multe ori folosite pentru pășunatul cailor, ceea ce împiedică extinderea arbuștilor, asigurând astfel ca unele spații să rămână deschise. În părțile de pajiște unde nu pasc caii încep să apară tufe de trandafir (Rosa spp.) sau de păducel (Crataegus spp.). Pajiștile sunt înconjurate de buruieniș înalt higrofil, ceea ce îmbogățește și mai mult diversitatea habitatelor. Copacul nostru preferat, botezat „bătrâna salcie” (Salix alba) care se află în pășunea din vestul parcului, are o vârstă de peste un secol. Plopi sau sălcii mai bătrâni se întâlnesc des aici, ei au supraviețuit diferite peripeții din istorie.

Lista de specii de plante semnalate (2018 aprilie) din „Parcul Est” Cluj Napoca:

  • Acer campestre
  • Acer negundo
  • Acer platanoides
  • Acer pseudoplatanus
  • Acer saccharinum
  • Achillea millefolium
  • Aegopodium podagraria
  • Agropyron repens
  • Ajuga reptans
  • Alliaria petiolata
  • Amorpha fruticosa
  • Antriscus sylvestris
  • Artemisia vulgaris
  • Asarum europaeum
  • Berberis vulgaris
  • Betula pendula
  • Bidens frondosus
  • Brachypodium sylvaticum
  • Brassica napus
  • Bryonia alba
  • Calystegia sepium
  • Capsella bursa-pastoris
  • Cardaria draba
  • Carex acutiformis
  • Carex hirta
  • Carex riparia
  • Carex spicata
  • Ceratophyllum sp.
  • Chaenomeles X superba
  • Chelidonium majus
  • Cichorium intybus
  • Cirsium arvense
  • Cirsium canum
  • Cirsium oleraceum
  • Cirsium vulgare
  • Clematis vitalba
  • Convolvulus arvensis
  • Cornus sanguinea
  • Crataegus hibrid < monogyna
  • Crataegus monogyna
  • Cucubalus baccifer
  • Dactylis glomerata
  • Daucus carota
  • Dipsacus laciniatus
  • Echinochloa crus-galli
  • Echinocystis lobata
  • Eleagnos angustifolia
  • Epilobium hirsutum
  • Equisetum sp.
  • Euonymus europaeus
  • Eupatorium cannabinum
  • Euphorbia cyparissias
  • Festuca gigantea
  • Festuca pratensis
  • Festuca rupicola
  • Forsythia x intermedia
  • Fraxinus excelsior
  • Fumaria schleicheri
  • Galega officinalis
  • Galium aparine
  • Galium mollugo
  • Galium verum
  • Geranium pratensis
  • Geranium robertianum
  • Geum urbanum
  • Glechoma hederacea
  • Heracleum sphondylium
  • Hippophaë rhamnoides
  • Humulus lupulus
  • Impatiens sp.
  • Juglans regia
  • Lactuca serriola
  • Lamium album
  • Lamium amplexicaule
  • Lamium purpureum
  • Lathyrus tuberosus
  • Lemna minor
  • Ligustrum vulgare
  • Linaria vulgaris
  • Lotus corniculatus
  • Lycopus europaeus
  • Lysimachia nummularia
  • Lysimachia vulgaris
  • Lythrum salicaria
  • Malus domestica
  • Malva sylvestris
  • Marrubium peregrinum
  • Mentha longifolia
  • Myriophyllum spicatum
  • Partenocyssus quinquefolia
  • Parthenocissus inserta
  • Pastinaca sativa
  • Phragmites australis
  • Pimpinella saxifraga
  • Plantago lanceolata
  • Plantago major
  • Poa pratensis
  • Poa trivialis
  • Polygonum mite
  • Populus alba
  • Populus nigra
  • Potentilla anserina
  • Potentilla reptans
  • Prunus avium
  • Prunus padus
  • Prunus spinosa
  • Pulmonaria mollis
  • Pulmonaria obscura
  • Quercus robur
  • Ranunculus auricomus
  • Ranunculus ficaria
  • Ranunculus repens
  • Ranunculus sclereatus
  • Reynoutria sp.
  • Rhamnus cathartica
  • Robinia pseudacacia
  • Rorippa sp.
  • Rosa canina
  • Rubus caesius
  • Salix alba
  • Salix fragilis
  • Salix triandra
  • Salix viminea
  • Sambucus nigra
  • Silene vulgaris
  • Solidago canadensis
  • Sonchus arvensis
  • Spiraea media
  • Spiraea salicifolia
  • Spiraea x vanhouttei
  • Stachys sylvatica
  • Stellaria media
  • Symphytum officinale
  • Tanacetum vulgare
  • Taraxacum officinale
  • Thlaspi arvense
  • Tilia platyphyllos
  • Tussilago farfara
  • Typha latifolia
  • Ulmus sp.
  • Urtica dioica
  • Valeriana officinalis
  • Veronica hederifolia
  • Veronica persica
  • Viburnum lantana
  • Viburnum opulus
  • Vicia angustifolia
  • Vicia cracca
  • Vicia grandiflora
  • Vicia tetrasperma

Bibliografie

Studiul de Fundamentare Științifică al ariei naturale protejate Parcul Natural Văcărești, http://parcnaturalvacaresti.ro/biodiversitate

Nyárády E. Gyula (1941): Mlaștinile din împrejurimile Clujului. Erdélyi Tudományos Füzetek, 125. szám