Fluturii cu activitate diurnă din ”Parcul Est” (Cluj-Napoca)

Vizauer Tibor-Csaba[1,2]

8.11.2018, Cluj-Napoca

[1] Societatea Lepidopterologică Română, str. Clinicilor 5-7, 400006 Cluj-Napoca, România

[2] Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Biologie și Geologie, str. Clinicilor 5-7, 400006 Cluj-Napoca, România, email: vizauercsaba@gmail.com

Introducere

Populațiile fluturilor diurni sunt în declin în întreaga lume ca urmare a pierderii  și a degradării  habitatelor (Thomas 2016). Din analiza datelor de monitorizare provenite din 19 țări europene, majoritatea lor din Uniunea Europeană, au demonstrat că cele 17 specii de fluturi diurni aleși ca indicatori pentru pajiști (European Grassland Butterfly Indicator) au înregistrat un declin aproape de 50% în perioada 1990-2011 (van Swaay et al. 2008, 2013). Deși în ultimii 5-10 ani acest declin s-a încetinit, autorii atrag atenția asupra faptului că încălzirii generale a climei, care favorizează dezvoltarea speciilor de lepidoptere diurne, maschează declinul general al populațiilor fluturilor diurni (van Swaay et al. 2016).

Studii efectuate în țările vest-europene relevă faptul că fluturii sunt în declin mai puternic în zonele urbanizate, decât în zonele rurale. De exemplu, în Marea Britanie, din datele colectate în perioada 1980-2014 rezultă că fluturii din regiunile urbane au o rată de declin de două ori mai mare decât în zonele rurale (Dennis at al. 2017). Declinul fluturilor diurni din Olanda, analizat pentru perioada 1992-2007, a fost mai pronunțat în zonele urbane decât în alte medii de viață a comunităților de lepidoptere diurne, cum sunt pajiștile abandonate, pajiștile seminaturale și chiar suprafețele agricole (van Dyck et al 2009).

Spre deosebire de majoritatea nevertebratelor, fluturii sunt relativ bine cunoscuți la nivel global (Lewis & Senior 2011). Această afirmație este mai pronunțată pentru cele 482 de specii europene (van Swaay et al. 2010). Programele de monitorizare a fluturilor diurni la nivel național  (Butterfly Monitoring Scheme, BMS’s), dezvoltată și aplicată pentru prima dată în Marea Britanie în anii 1970, au fost destinate să evalueze tendințele regionale și naționale în ceea ce privește abundența speciilor de fluturi diurni (van Swaay et al. 2008). În România, programul național pentru monitorizarea fluturilor diurni inițiat în anul 2012 (Loos & Kirkland 2014) a întâmpinat dificultăți multiple (Loos et al. 2014), activitatea tip ”citizen science” nu a reușit să atragă voluntari numeroși, dar s-au concretizat și s-au stabilizat unele inițiative, de exemplu în zona Cluj-Napoca (Vizauer 2018).

În România au fost înregistrate aproximativ 200 specii de lepidoptere diurne (Székely 2008, Rákosy 2013), din care aproximativ 10-15 specii sunt considerate dispărute din fauna României (Rákosy 2003, Rákosy et al. 2003). În zona Cluj-Napoca au fost semnalate aproximativ 140 de specii, dar în perioada 1975-2005 au fost resemnalate doar 129 de specii (Goia & Dincă 2006). Declinul faunei de lepidoptere diurne din zona urbană a Clujului se reflectă în scăderea drastică a numărului de specii: dacă înainte de 1975 datele din literatură  reflectă o faună bogată în zona intravilană a Clujului, fiind semnalate 109 de specii, în perioada 1975-2005 acest număr s-a redus la doar 36 de specii (Goia & Dincă 2006).

Date privind cel puțin fauna, deci compoziția calitativă a comunităților de lepidoptere din zone urbane ale României sunt foarte puține (de exemplu pentru București, vezi Székely 2011). Compoziția cantitativă și biodiversitatea comunităților de lepidoptere diurne s-au cercetat doar în afar zonelor construite (de exemplu Craioveanu et al. 2002, 2004, Baur et al. 2006, Loos et al. 2014, Muntean et al. 2015 etc.), și nu dispunem deloc de date privind dinamica comunităților de fluturi diurni, doar date încă nepublicate (vezi Vizauer 2018).

Material și metode

Metoda dezvoltată pentru schema britanică de monitorizare a fluturilor (British Butterfly Monitoring Scheme) este metoda transect al lui Pollard (Pollard & Yates 1993). Metoda a fost preluată și cu mici modificări și adaptată în toate țările europene unde s-a inițiat și s-a dezvoltat programe naționale de monitorizare a lepidopterelor diurne. Manualul pentru monitorizarea fluturilor de zi a fost tradusă și adaptată pentru România, fiind accesibilă publicului larg și în limba română (van Swaay et al. 2012, Rákosy 2013). Metoda constă în parcurgerea unor rute prestabilite în habitatul comunităților de lepidoptere diurne, alese în mod voluntar, care vor fi parcurse în la intervale regulate de timp (2-3-4 ori pe lună) în perioada vegetativă (de preferință martie-octombrie), în condiții meteo optime. Voluntarul va parcurge acest traseu cu o viteză lentă și constantă (1-1.5 km/h), unde va înregistra speciile și numărul fluturilor diurni observați într-o fâșie de 5 m lățime. Această metodă este utilă pentru a stabili structura calitativă (lista de specii) și cantitativă (abundența relativă) a comunităților de lepidoptere diurne din zona evaluată. Pentru a obține rezultate pentru monitorizare este nevoie de seturi de date multianuale.

În zona Parcul Est am desemnat un transect de 3,3 km lungime, care a fost împărțit în segmente în general de câte 100 m lungime (dar în anumite condiții – modificări tip habitat – secvențe mai scurte), fluturii fiind înregistrați separat pe fiecare segment. Inventarierea fluturilor cu activitate diurnă pe transectul menționat a fost efectuat în zilele de 12 și 23 mai, respectiv 20 iunie 2018, între orele 10:00-17:00. Au fost înregistrate și date privind habitatul, gradul de antropizare și condiții climatice în perioada evaluării.

Rezultate

Caracterizarea mediului de viață pe trasectul de 3.3 km lungime din zona ”Parcului Est”

Suprafața transectului parcurs este acoperit de vegetație lemnoasă în medie de 19.84%. Această vegetație acoperă suprafața transectului cu umbră în proporții puțin diferite în funcție de perioada zilei, între 21.51-24.19%.

Vegetația ierboasă ocupă pe suprafața transectului un procent de 35.53%. Media înălțimii vegetației variază în funcție de perioada vizitării, între 33.83-41.03 cm. Surse de nectar pentru lepidopterele cu activitate diurnă a fost înregistrată în proporție de 81.81-90,90% a transectului.

Pe lângă vegetația lemnoasă și ierboasă, suprafața transectului a fost acoperit cu sol nud în proporție însemnată, în medie 30%, cu asfalt și beton de-a lungul căilor de acces 10.60%, cu stufăriș la marginea lacurilor în proporție de 3.28 respectiv luciu de apă 0.75% .

Compoziția calitativă-cantitativă a lepidopterelor cu activitate diurnă din ”Parcul Est”

În perioada aprilie-iunie, cu ocazia a patru ieșiri pe teren au fost înregistrată un număr de 33 specii lepidoptere diurne (Superfam. Hesperioidea și Papilionoidea), la care se adaugă încă 4 specii de lepidoptere cu activitate diurnă din grupul Heterocera (specii heliofile).

Deși numărul speciilor de lepidoptere diurne din zona ”Parcul Est” este relativ mare pentru o perioadă atât de scurtă de cercetare, o suprafață relativ redusă și impactată antropic,  numărul indivizilor evaluați rămâne relativ redusă, în general chiar foarte redusă: 41 indivizi și 19 specii în data de 12 mai (2,15 indivizi/specie), respectiv 25 indivizi și 16 specii în data de 23 mai 2018 (1,56 indivizi/specie). Luna iunie a fost mai generoasă: în data de 20 iunie 2018 s-a înregistrat 120 indivizi și 20 de specii de lepidoptere cu activitate diurnă (6 indivizi/specie).

Doar 5 specii au prezentat populații mai numeroase: Celastrina argiolus (37 indivizi), Pieris napi (17 indivizi), Inachis io (17 indivizi), Coenonympha pamhpilus (13 indiviz) și Pieris rapae (10 indivizi). La restul celor 32 de specii semnalate, numărul total de indivizi semnalați cu ocazia celor trei ieșiri din lunile mai și iunie a rămas sub 10.

Singura specie care iese din în evidență ar fi Kretania (Plebeius) sephirus, observat în data de 23 mai 2018 în zona ”Parcul Est”. Deși singurul individ observat nu a fost determinat cu o acuratețe de 100%, prezența speciei ridică semne de întrebare, pentru că specia (protejată la nivel național prin OUG 57/2007, actualizat) în general trăiește în pajiști xero-termofile cu caracter stepic, planta gazdă fiind specii de Astragalus: A.monspessulanus, A.excapus și A.dasyanthus (Rákosy 2013). Prezența certă a unei populații sau colonii izolate ale acestei specii în ”Parcul Est” se poate dovedi doar prin cercetări direcționate.

Cupido (Everes) alcetas este o altă specie protejată prin OUG 57/2007 actualizat, însă dovedirea prezenței speciei necesită capturarea indivizilor și studierea armăturii genitale pentru a separa de speciile înrudită și foarte asemănătoare, C.decolorata (Rákosy 2013). Cel puțin unul dintre cei doi taxoni este prezentă în această zonă. Conform legislației în vigoare, colectarea specimenelor protejate este interzisă, permisă doar în urma unei derogări obținute de la autoritățile centrale pentru protecția mediului. În perioada evaluării nu am dispus de o asemenea derogare astfel nu am colectat indivizii speciilor presupuse a fi Plebeius sephirus și Cupido alcetas.

Discuții

Pe baza datelor preliminare putem afirma că în ”Parcul Est” gradul de antropizare a redus suprafața favorabilă dezvoltării și păstrării unei biodiversități a comunităților de lepidoptere decât în zonele mai puțin afectate. Decopertarea solului de vegetație ierboasă, căile de acces betonate și asfaltate, dar și depozitarea deșeurilor a redus suprafața habitatelor potențiale pentru desfășurarea normală a ciclului de viață pentru lepidoptere diurne. Pe lângă pierderea supfațelor de habitat potențial, implicările antropice probabil contribuie la fragmentarea și izolarea populațiilor de lepidoptere diurne mai puțin mobile.

Gradul de acoperire cu vegetație lemnoasă (19,84%) relativ ridicată în zona transectului contribuie la scăderea habitatului potențial pentru majoritatea lepidopterelor diurne, legate mai ales de pajiști deschise. Însă diversitatea vegetației lemnoase contribuie la biodiversitatea generală a zonei, direct al vegetației, dar indirect al ornitofaunei și a altor grupe de viețuitoare. Unele lepidoptere diurne chiar sunt legate de vegetație arbustivă, pe care își desfășoară ciclul biologic (Székely 2008, Rákosy 2013). Prin acest fapt se explică prezența unei populații însemnate a speciei Celastrina argiolus. Alte specii de lepidoptere diurne fidele habitatelor cu vegetație lemnoasă sunt Glaucopsyche alexis, Gonepteryx rhamni, Pieris napi, Araschnia levana, Pararge aegeria, Polygonia c-album (Székely 2008, Rákosy 2013) șamd., prezente în ”Parcul Est”.

Prezența solului nud pe o suprafață semnificativă din zona cercetată din ”Parcul Est” (30%), dar și a zonelor umede explică prezența unor specii de lepidoptere diurne legate de acest component natural, și anume Erynnis tages, Carcharodus alceae, Cupido alcetas, Brenthis daphne (Székely 2008, Rákosy 2013) etc. Alte specii de lepidoptere diurne, semnalate din ”Parcul Est” sunt ubicviste, prezente inclusiv în habitate ruderale, cum sunt Inachis io, Colias alfacariensis, Pontia edusa, Pieris rapae, Everes argiades etc., prezente și în alte parcuri și zone verzi de pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca.

Propuneri

Acest studiu reprezintă doar un prim pas pentru cunoașterea biodiversității comunităților de lepidoptere cu activitate diurnă din zona ”Parcul Est” Cluj-Napoca. Perioada și zona redusă de cercetare din acest an nu ne permite enunțarea unor concluzii finale și concrete. Dar pe baza concluziilor preliminare, creionate în urma acestei evaluări, propunem următoarele:

Continuarea evaluării și monitorizării comunităților de lepidoptere diurne (eventual completarea evaluării prin studiul lepidopterelor cu activitate nocturnă) utilizând în continuare metoda transect descrisă în acest studiu, dar completarea studiului utilizând metoda cvadratului pentru a evalua biodiversitatea în pajiștile din ”Parcul Est”, respectiv extinderea cercetării pe întreaga perioadă vegetativă (martie-octombrie, dar mai ales aprilie-septembrie). Propunem repetarea evaluării cu o frecvență de cel puțin bisăptămânală.

Evaluarea comunităților de lepidoptere diurne în afara, dar în imediata vecinătate a zonei denumite ”Parcul Est” și în funcție de resurse umane, extinderea evaluării în zonele naturale ma îndepărtate. În contextul extinderii zonei construite Colonia Sopor, zona ”Parcul Est” probabil va rămâne un refugiu pentru fauna de fluturi diurni a căror populații se vor diminua și se vor izola în urma construirii zonei menționate. Evaluarea comunităților de lepidoptere din vecinătatea zonei ”Parcul Est” ne va permite să înțelegem dinamica populațiilor din interiorul parcului.

Evacuarea deșeurilor de orice natură depozitate în incinta ”Parcului Est”, respectiv asigurarea unui control regulat pentru a stopa fenomenul de depozitare și de incendiere a deșeurilor în această zonă.

Păstrarea vegetației ierboase și lemnoase în stare cât mai naturală, respectiv interzicerea decopertării stratului de vegetație. În anumite zone probabil va fi nevoie de curățarea locală a vegetației lemnoase pentru a crea coridoare de migrație intra- și interpopulațională.

Păstrarea unui nivel cât mai redus de impact antropic, evitarea creării condițiilor pentru turismul în masă, turismului de weekend necontrolat și degradator.

Literatură:


Baur B., Cremene C., Groza G., Rakosy L., Schileyko A.A., Baur A., Stoll P., Erhardt A. (2006) Effects of abandonment of subalpine hay meadows on plant and invertebrate diversity in Transylvania, Romania. Biological Conservation, 132: 261-273.
Cremene C., Rákosy L., Erhardt A. (2002) Diversity of Macrolepidoptera in steppe habitats of Căianu Mic (Cluj). Entomol.rom, 7: 5-14.
Cremene C., Groza G., Rakosy L., Schieyko A.A., Baur A., Erhardt A, Baur B. (2005) Alterations of steppe-like grassland in Eastern Europe: a threat to regional biodiversity hotspot. Conservation Biology, 1606-1618.
Dennis E.B., Morgan B.J.T., Roy D.B., Brereton T.M. (2017): Urban indicators for UK butterflies. Ecological Indicators, 76: 184-193.
Goia, M. & Dincă, V. (2006) Structura şi răspândirea faunei de lepidoptere diurne (Hes- perioidea & Papilionoidea) în împrejurimile municipiului Cluj-Napoca şi aspecte actuale ale influenţei antropozoogene asupra mediului de viaţă al acestora. Bul.inf. Soc.lepid.rom.,  (57), 139–197.
http://entobuletin.lepidoptera.ro/17_2006/BIE17200603_Goia_Dinca.pdf
Lewis O.T. & Senior M.J.M. (2011) Assessing conservation status and trends for the world’s butterflies: the Sampled Red List Index approach. J Insect Conserv, 15: 121-128.
Loos J., & Kirkland P. (2014) Establishing butterfly monitoring in Romania. Oedippus, 32–37.Loos L., Dorresteijn I., Hanspach J., Fust P., Rakosy L., Fischer J. (2014) Low-intensity agricultural lanscapes in Transylvania support high butterfly diversity: implications for conservation. PLoS ONE 9(7): e103256.
Loos J., Horcea-Milcu A.I., Kirkland P., Hartel T., Osváth-Ferencz M., Fischer J. (2014) Challenges for biodiversity monitoring using citizen science in transitional social-ecological system. Journal for Nature Conservation, 26: 45-48.
Muntean I. Sitar C., Craioveanu C., Rákosy L. (2015) The effect of traditional land use of diurnal Lepidoptera from Natura 2000 site “Dealurile Clujului Est”. Studia Universitatis Babeș-Bolyia Biologia, 55(1): 95-105.
Pollard E. & Yates T.J. (1993) Monitoring butterflies for ecology and conservation: the British Butterfly Monitoring Scheme. Conservation biology series No. 1. Chapman & Hall, London.
Rákosy, L. (2003) Lista roșie pentru fluturii diurni din România. Bul.inf. Soc.lepid.rom., 13(1-4), 9-26, 2002. http://entobuletin.lepidoptera.ro/13_2002/BIE13200202_Rakosy.pdf
Rákosy, L. (2013) Fluturii diurni din România. Cunoaștere, protecție, conservare. Ed. Mega, Cluj-Napoca.
Rákosy, L., Goia, M. & Kovács, Z. (2003) Catalogul Lepidopterelor României / Verzeichnis der Schetterlinge Rumäniens. Societatea Lepidopterologică Română, Cluj-Napoca. http://lepidoptera.ro/files/catalogul_lepidopterelor_din_romania.pdf
Székely L. (2008) The butterflies of Romania / Fluturii de zi din România. Muzeul Județean de Istorie, Brașov.
Székely L. (2011)The Lepidoptera of Bucharest and its surroundigs (Romania). Travaux du Muséum National d’Histoire Naturelle «Grigore Antipa», 54(2): 461-512.
https://www.travaux.ro/web/pdf/591-461-512.pdf
Thomas J.A. (2016) Butterfly communities under threat. Science, 353(6296): 216-218.
Van Dyck H., van Strien A.J., Maes D., van Swaay, C.A.M. (2009): Declines in common, widespread butterflies in a landscape under intense human use. Conservation Biology, 23(4): 957-965.
Van Swaay C.A.M., Nowicki P., Settele J., van Strien A.J. (2008) Butterfly monitoring in Europe: methods, applications and perspectives. Biodivers Conserv, 17: 3455-3469.
Van Swaay C., Cuttelod A., Collins S., Maes D., López Munguira M., Šašić M., Settele J., Verovnik R., Verstrael T., Warren M., Wiemers M., Wynhof I. (2010) European Red List of Butterflies. Luxembourg: Publications Office of the European Union.
Van Swaay C.A.M., Brereton T., Kirkland P., Warren M.S. (2012) Manual pentru monitorizarea fluturilor de zi. Raport VS2012.010, De Vlinderstichting/Dutch Butterfly Conservation, Butterfly Conservation UK & Butterfly Conservation Europe, Wageningen.
https://assets.vlinderstichting.nl/docs/3acad2d3-17f9-456a-9387-342ebe137d8c.pdf
Van Swaay C., van Srien A., Harpke A., Fontaine B., Stefanescu C., Roy D., Maes D., Kühn E., Õunap E., Regan E., Švitra G., Prokofev I., Heliölä J., Settele J., Pettersson L., Botham M., Musche M., Titeux N., Cornish N., Leopold P., Verovnik R., Öberg S., Popov S., Collins S., Goloshchapova S., Roth T., Brereton T., Warren M. (2013) The European Grassland Butterfly Indicator: 1990–2011. EEA Technical Report No 11/2013. European Environment Agency, Luxembourg: Publications Office of the European Union.
Van Swaay, C.A.M., Van Strien, A.J., Aghababyan, K., Åström, S., Botham, M., Brereton, T. Carlisle, B., Chambers, P., Collins, S., Dopagne, C., Escobés, R., Feldmann, R., Fernández-García, J.M., Fontaine, B., Goloshchapova, S., Gracianteparaluceta, A., Harpke, A., Heliölä, J., Khanamirian, G., Komac, B., Kühn, E., Lang, A., Leopold, P., Maes, D., Mestdagh, X., Monasterio, Y., Munguira, M.L., Murray, T., Musche, M., Õunap, E., Pettersson, L.B., Piqueray, J., Popoff, S., Prokofev, I., Roth, T., Roy, D.B., Schmucki, R., Settele, J., Stefanescu, C., Švitra, G., Teixeira, S.M., Tiitsaar, A., Verovnik, R., Warren, M.S. (2016) The European Butterfly Indicator for Grassland species 1990-2015. Report VS2016.019, De Vlinderstichting, Wageningen.
Vizauer T.-Cs. (2018) Monitorizarea fluturilor diurni din zona Clujului. Al XXVIII-lea Simpozion Național de Entomologie, 21 aprilie 2018, Cluj-Napoca.
http://lepidoptera.ro/files/prezentari_SLR_2018/Vizauer_2018.pdf
http://www.bc-europe.eu/index.php?id=339